ICCJ sesizează Curtea Constituţională în legătură cu legea de eliminare a pensiilor speciale – 29.01.2020

Actualizare Argumentele ICCJ:

• Încalcă prevederile art.1 alin.5 din Constituţia României, în componenta sa referitoare la calitatea legii, în special prin faptul că procedura parlamentară s-a derulat cu incălcarea art.65 alin.(2) lit.j) şi art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.1) din Constituţie – ordinea sesizării Camerelor Parlamentului în ceea ce priveşte reglementarea unor aspecte ţinând de autoritatea judecătorească, omisiunea aprobării unei modificări a statutului deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere, incălcarea principiului bicameralismului, caracterul incoerent şi lipsit de previzibilitate al procesului legislativ, caracterul lacunar şi vidul legislativ creat, în condiţiile în care acelaşi proiect de lege face referire la reglementarea în termen de 6 luni a unor scheme de pensii ocupaţionale, discrepanţa dintre intenţia legiuitorului şi realitatea reglementării, deficienţe privind activitatea de documentare şi nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

• Încalcă principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, şr afectarea statutului constituţional al procurorilor, reglementat prin art.132 alin.(1) din Constituţie, cu referire la art.1 alin.(3) din Constituţie, în special prin nesocotirea aspectelor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia CCR nr.20/2000, Decizia CCR nr.873/2010), jurisprudenţa de Justiţie a Uniunii Europene (Hotărârile CJUE it1 cauzele C-262188, C-64116, prevederile Directivei 200615410E), precum şi documente internaţionale adoptate de către ONU, Consiliul Europei, Consiliul Consultati-v al Judecătorilor Europeni, Conferinţa Preşedinţilor de Instanţe Supreme din Europa Centrală şi de Est şi neluarea In considerare a regimului de incompatibilităţi şi interdicţii prevăzut de lege pentru aceste categorii profesionale.

• Încalcă prevederile art.147 din Constitufie, care consacră caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, în special Deciziile nr..20/2000 şi nr.873/2010.

• Încalcă principiul nediscriminării, examinat prin raportare la prevederile art.16 al.l, coroborat cu art. 125, art. 126 alin. (1), art. 131 şi art. 132 din Constituţie, în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, intre magistraţii civili şi cei militari, introduce un element de discriminare în cadrul familiei ocupaţionale care are printre atribuţii protejarea ordinii publice şi nesocoteşte cele statuate prin decizii anterioare pe această temă ale Curţii Constituţionale.

ICCJ a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu legea de eliminare a pensiilor speciale, precizând că sesizarea vizează „actul normativ în întregime”.

În comunicatul după şedinţa Secţiilor Unite unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se arată: ” „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale , adoptată prin vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din 28 ianuarie. Sesizarea de neconstitutionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.”

Printre neregulile semnalate se numără faptul că legea încalcă principiile independenţei judecătorilor şi încalcă principiul nediscriminării.

Preşedintele ICCJ Alina Corbu a afirmat miercuri într-o scrisoare deschisă că decizia Parlamentului de eliminare a pensiilor „speciale” – despre care afirmă că elimină doar 5% din aceste pensii – este tristă şi stupefiantă, bazată pe faptul că Justiţia e tratată ca o Cenuşăreasă sau ca o o ramură a puterii de stat de rangul doi, care trebuie pusă la locul ei, pentru a nu „deranja” celelalte puteri ale statului. Ea admite că atitudinea negativă a publicului în cazul pensiilor magistraţilor este justificată, având în vedere gravele excese în cazuri particulare, majoritatea generate de imperfecţiuni legislative. Preşedintele ICCJ subliniază că pensiile magistraţilor nu sunt nici speciale şi nici nesimţite, ele incluzând o componentă contributivă şi o altă componentă compensatorie, aceasta din urmă reflectând tocmai incompatibilităţile şi interdicţiile la care sunt supuşi.

Legea privind eliminarea pensiilor speciale a fost adoptată marţi de Parlament, aflându-se în perioada de control al constituţionalităţii.