DUPĂ PANDEMIA DE COVID 19 Cîţu:”Dacă păstrăm capacitatea de producţie şi nu distrugem ce funcţionează, economia va reveni rapid” – 02.04.2020

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, se aşteaptă ca economia României să fie pe negativ anul acesta, dar nu crede că estimările analiştilor financiar-bancari, care anticipează o contracţie de până la 6% a PIB, sunt reale.

Florin Cîţu a declarat, în cadrul unei intervenţii la Hotnews.ro: „Pe creşterea economică nu sunt aşa pesimist, pentru că văd şi cum răspunde sectorul privat, văd cum sectorul privat se reorientează (…) este adevărat că s-ar putea ca economia să fie pe negativ anul acesta, dar nu cred că acele scenarii pe care le-am văzut sunt reale. Cred în continuare că dacă putem să păstrăm capacitatea de producţie intactă, ne putem reveni foarte rapid după. Şi dacă ţinem oamenii sănătoşi şi liniştiţi acasă şi să nu aibă nici grija ratelor şi aşa mai departe, atunci pot să revină la muncă. La deficit, bineînţeles că aici depinde de cât… şi aici vor fi două tipuri de deficit şi va trebui să discutăm: un deficit care este structural, un deficit al nostru, şi un deficit care apare din cauza acestor costuri (suplimentare cu criza). Am văzut şi acolo (la bănci – n.r.) un scenariu, vom ieşi cu un deficit săptămâna viitoare, dar vă spun aşa, ca ordin de mărime, ceea ce facem noi în acest moment, pachetul (de stimulare) reprezintă circa 3% din PIB. Dar asta-i pe partea de cheltuieli, bineînţeles că o să conteze şi partea de venituri, cât colectăm, şi de aceea fac un apel către companii: noi ne facem treaba, plătim facturi la timp şi dăm şi bonificaţii, (dar) cei care pot să plătească impozitele ar trebui să le plătească pentru că doar aşa menţinem lucrurile să meargă şi avem şi o presiune mai mică de finanţat din piaţă. Dar noi nu suntem la fel de pesimişti ca analiştii”.

Estimările analiştilor bancari de la Erste Group şi ING Bank dau PIB-ul în scădere în acest an cu un interval cuprins între 4 şi 6 procente şi un deficit de 7-9% din PIB, în timp ce deficitul estimat în bugetul aprobat la începutul anului, înainte de actuala criză, era de 3,6% din PIB.

În ceea ce priveşte ratingurile suverane ale României, în contextul în care la 24 aprilie Moody’s va publica decizia privind ratingul de credit al ţării noastre, Cîţu a precizat că poartă discuţii cu agenţiile şi a explicat analiştilor pachetele de sprijin pentru economie şi planurile Guvernului în ideea în care aceştia să nu penalizeze România.

„Eu cred că agenţiile de rating pot să facă diferenţa între nişte costuri, cum se spune – one-off, se întâmplă o singură dată când ai o criză, şi structura economiei. Eu am discuţii şi cu Moody’s şi cu Fitch, le-am explicat şi pachetele, şi ce vrem să facem, vom vedea ce spun domniile lor. Dar şi cu decizia S&P de anul trecut, care arăta că situaţia se deteriorează, am reuşit să merg să conving pieţele internaţionale să ne împrumutăm la minime istorice. Până la urmă contează şi ce faci şi cum vorbeşti cu investitorii. Agenţiile de rating au modelele lor, eu sper că modelele lor includ şi această criză. Ar trebui să scoată costul suplimentar cu criza din acel model, pentru că nu are niciun sens să-l introduci pentru termen lung, întrucât este doar o chestiune pe termen scurt. Vom vedea ce se va întâmpla atunci”, a spus ministrul Finanţelor Publice.

Fitch Ratings va publica decizia privind ratingul la data de 1 mai, iar S&P la începutul lunii iunie.

În ceea ce priveşte un nou acord cu FMI şi modalităţile de finanţare a deficitului, care se va duce cel puţin spre 6% din PIB, Cîţu a declarat: „Romania nu are nevoie de un acord cu FMI. Da, ne uităm la toate instituţiile internaţionale care au facilităţi pentru perioade de criză fără condiţii. Aici este vorba de BERD, de Banca Mondială, orice instituţie. Există facilităţi fără condiţii, fără acord, fără nimic, doar pentru perioada de criză. Deci la asta ne uităm. Dar tipul de prioritate este următorul: ne uităm mai întâi la piaţa locală, ne finanţăm din piaţa locală, vedem ce putem să luăm de acolo, ne uităm şi pe piaţa internaţională, vedem dacă putem să emitem obligaţiuni, mergem şi acolo şi luăm cum am avut succes în iarnă, dacă vedem o oportunitate, şi apoi bineînţeles ne uităm şi la instituţiile internaţionale unde sunt condiţii mai bune de împrumut şi fără condiţii. Obiectivul este să finanţăm acest deficit pentru că trebuie să ajungă banii la oameni la timp, şi şomajul tehnic, pentru că oamenii au deja o problemă că au ajuns fără vina lor în şomaj tehnic. Nu trebuie să mai aibă şi stresul dacă primesc sau nu primesc la timp şomajul tehnic şi de aceea trebuie să mă asigur că banii ajung la timp, la fel şi la pensii, la fel şi la salarii, la liniile de credit care trebuiesc finanţate la timp”.

Cîţu a mai precizat că a preluat mandatul de ministru cu obiectivul de a informatiza ANAF şi Ministerul de Finanţe, informatizări care se vor face mai rapid decât se preconiza ca urmare a crizei.

În ceea ce priveşte alte măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri, ministrul de Finanţe a precizat: „Vreau să văd cum funcţionează ceea ce am făcut până acum. Avem deja liniile de credit pentru IMM şi veţi vedea şi prin Eximbank un set de măsuri pentru companii mari, similare, cu garanţii, avem plata şomajului tehnic, al doilea tip de măsură şi avem şi această ordonanţă cu amânarea ratelor în sistemul bancar. Sunt 3 măsuri care acoperă o plajă largă de probleme, dar care abia acum se implementează. Normele vor fi mâine pentru cele două, (şi cea) de la Eximbank, pentru şomaj tehnic de abia astăzi (n.r. ieri) au început să se primească cereri. Eu cred că trebuie să stăm măcar o săptămână să vedem impactul în economie, unde îmbunătăţim. Am răspuns imediat la sugestii, şi la şomajul tehnic unde s-a spus că sistemul pe care l-am pus în prima ordonanţă era complicat şi aşa mai departe, s-a renunţat la certificatul de stare de urgenţă. Suntem deschişi pentru că nimeni nu a mai trecut printr-o asemenea criză până acum, în care să spunem oamenilor să stea acasă dar în acelaşi timp vrem şi economia să funcţioneze. Pare un paradon dar trebuie să trecem prin această situaţie. Unde am greşit, corectăm”.

Ministrul de resort a mai precizat: „Dacă şi aici este obiectivul major, dacă putem să păstrăm capacitatea de producţie intactă ne vom reveni foarte rapid după ce trece criza de sănătate. Dacă rezolvăm criza de sănătate şi putem să păstrăm şi capacitatea de producţie intactă ne revenim imediat. Dacă distrugem capacitatea de producţie, dacă distrugem sitemul financiar-bancar, dacă distrugem tot ce avem, ce funcţionează astăzi şi aruncăm toate gloanţele acum doar pentru a fi populişti atunci recuperarea după această perioadă va fi de lungă durată şi foarte dureroasă”. Oficialul a spus că sistemul public s-a adaptat, iar funcţionarii din ministere lucrează de acasă. Cîţu a exclus, ca opinie personală, o tăiere a salariilor din sectorul public precizând că există alte căi de a reduce cheltuielile în sectorul public. Totodată, ministrul a exclus posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate pe veniturile de peste 10.000 de lei, idee înaintată de preşedintele Consiliului Fiscal Daniel Dăianu.

„Sunt câteva lecţii pe care le-am învăţat în criza din 2008-2010 şi nu le vom repeta. Nu introduci taxe în perioada de criză şi nu omori lichiditatea, două lucruri pe care nu le vom face. Introducerea de taxe distorsionează imediat sistemul şi produce probleme mai mari pe care nu le poţi gestiona, mai ales în perioade de criză – eşti în criză, în frână economică, dacă introduci taxe frâneşti şi mai mult economia. La fel şi lichiditatea, avem nevoie de lichiditate în sistem ca să facem plăţi, să finanţăm deficitul bugetar ca mai departe să injectăm lichiditate. Nimeni nu vorbeşte de taxe în acest moment, este lecţia invăţată în 2008-2010”, a spus Cîţu, adăugând că el merge pe ideea acordării de bonificaţii pentru corporaţiile mari (5%) şi IMM-uri (10%) ca acestea să-şi plătească impozitul pe profit.

Ministrul a mai anunţat că normele de aplicare pentru OUG privind amânarea ratelor la bancă vor fi aprobate în şedinţa de guvern de astăzi şi a explicat succint cum poate un român care are credit să-şi amâne ratele.

„Ordonanţa a trecut luni, cu clarificări pentru că au fost tot felul de dezbateri în sectorul public, iar mâine (astăzi – n.r.) în şedinţa de Guvern vom aproba şi normele de aplicare. Am cerut să fie o procedură foarte simplă pentru că vorbim de persoane care au fost afectate direct sau indirect de această situaţie de criză de sănătate, pentru ei a fost creată această posibilitate. Ordonanţa se referă la cei care au fost afectaţi, persoane fizice sau juridice. (…) Ratele la bancă se calculează în funcţie de venituri. Când ai fost trimis în şomaj tehnic este clar că ai fost afectat direct, dar există şi situaşii în care ai fost afectat indirect, când veniturile familiei au fost afectate. Încercăm să prindem o plajă cât mai largă de persoane să aibă acces la această facilitate. În acelaşi timp, am extins si pentru persoanele care îşi vor plăti rata (restanţele – n.r.) până în momentul în care depun cererea. Tot mâine (n.r. astăzi) se vor aproba şi normele de aplicare pentru ordonanţa cu sprijinul acordat IMM-urilor. Aici este un plafon de 5 miliarde de lei, la rectificarea bugetară vom creşte plafonul la 15 miliarde de lei”, a spus Cîţu.

El a mai adăugat că rectificarea bugetară ce va fi adoptată săptămâna viitoare urmăreşte să aloce mai mulţi bani pentru a trece de criza de sănătate publică.